Antroposofie

Lucrare de început a lui Rudolf Steiner, "Filosofia libertăţii" reprezintă fundamentul filosofic pentru cercetările sale ulterioare.

În studiul său, Sergej O. Prokofieff oferă o abordare nouă a acestei lucrări, arătând importanţa ei pentru antroposofie.

Relevă natura creştină a metodei antroposofice de cunoaştere, rădăcinile profund creşti ne ale căii spirituale prin gândirea intuitivă, spre libertate şi iubire, spre iniţierea creştină modernă.

Acest prim volum cuprinde conferinţe susţinute de Adriana Koulias în Australia şi în alte ţări între anii 2004 şi 2009.

În aceste conferinţe, ea oferă o înţelegere originală şi vie a mai multor teme de interes, o înţelegere rezultată din studiul intensiv al antroposofiei şi din parcurgerea căii de iniţiere fundamentate de Rudolf Steiner.

Ea aduce un suflu nou în cunoaşterea vechilor misterii, prin explorarea lor din perspectivă antroposofică, şi, în acelaşi timp, pune într-o lumină mai clară Noile Misterii Christice, printre care sunt de menţionat Sufletul Nathanic, Sophia Cerească şi Fiinţa Anthroposophia.

Conferinţele sale au la bază o cercetare temeinică şi meticuloasă şi sunt prezentate într-o formă accesibilă, logică şi plină de căldură.

Comentariile lui Eduard Lenz asupra Evangheliei după Matei se referă la primele 22 capitole, de aceea lucrarea are caracterul unor studii şi nu al unei opere încheiate. Totuşi ea are şi azi valabilitate, deoarece tocmai caracterul fragmentar poate trezi în cititor propriile întrebări.

În acest sens, această interpretare a Evangheliei după Matei, bazată pe ştiinţa spirituală a lui Rudolf Steiner, este o mărturie de deschidere spirituală a Comunităţii Creştinilor, o contribuţie la redobândirea celei mai importante Evanghelii a creştinismului timpuriu.

În conferinţele sale, Rudolf Steiner a deschis noi perspective care ne ajută să înţelegem ce s-a întâmplat între Christos şi ucenicii săi.

Această carte îşi propune o trecere în revistă şi, totodată, o clarificare a acestor perspective.

Deşi toate teoriile lui Rudolf Steiner au fost publicate, ele sunt răspândite în conferinţele sale şi rămân necunoscute celor neiniţiaţi în christologia antroposofică.

Ţinând seama de provocările către conştientă din epoca modernă – printre care cele legate de creştinism şi Evenimentul Christos însuşi – devine foarte important să prezentăm rezultatele pozitive şi deseori clarificatoare ale studiilor lui Rudolf Steiner.

Ca şi alte lucrări ale lui Peter Selg, Christos şi Ucenicii este o carte care pregăteşte mintea cititorului pentru a naviga printre nenumăratele relatări (şi denaturări) ale învăţăturilor lui Rudolf Steiner.

Există oare o lege spirituală care spune că un conducător al omenirii ca Rudolf Steiner are nevoie de un suflet care să-l însoţească pe căile sale pământeşti şi cosmice şi să-i preia impulsurile?

Din aluziile repetate şi din unele maxime ale lui Rudolf Steiner se vede clar că legătura pe care a avut-o Ita Wegman cu sarcinile de destin ale lui Rudolf Steiner, întemeietorul „noilor Misterii”, îşi are originea în vremuri străvechi. Legea care guvernează activitatea fiecărui conducător al omenirii spune că el poate da nişte impulsuri numai dacă există oameni suficient de treji care să-i adreseze întrebările decisive, care să-i stea la dispoziţie şi să-i înţeleagă fără rezerve intenţiile.

Prin întrebările care i-au fost adresate lui Rudolf Steiner au luat naştere, pe baza răspunsurilor sale, imbolduri şi impulsuri pentru înnoirea vieţii culturale.

Această carte poate fi un material de lucru pentru a ne apropia de înţelegerea Congresului de Crăciun din 1923/1924 de la Goetheanum, Dornach, când a avut loc reîntemeierea Societăţii Antroposofice Generale, şi pentru a aprofunda acest eveniment. „Punerea Pietrei Fundamentale” în cursul dimineţii şi conferinţele de seară formează un întreg unitar. Din capitolele cărţii reiese că Rudolf Steiner sperase că acestea vor fi primite şi introduse în viaţă de membrii Societăţii Antroposofice Generale.

Peter Selg arată în această lucrare faptul că, studiind în detaliu numeroasele documente cu privire la cursul vieţii lui Rudolf Steiner, şi-a putut da seama că scrierile şi conferinţele sale, pe lângă transmiterea de cunoştinţe din domeniul Ştiinţei spirituale, pun în evidenţă caracterul căii urmate de el şi esenţa fiinţei sale.

Ni se înfăţişează astfel o imagine impresionantă a consecvenţei şi capacităţii de rezistenţă a unei neasemuite opere de o viaţă, realizată în împrejurări istorice tulburi. Se poate constata cât de intens, cu câtă concentrare spirituală şi cu câtă perseverenţă a lucrat Rudolf Steiner şi ce misiune înaltă a preluat.

„A fost nevoie de multă suferinţă, dar numai prin durere şi chinuri se ajunge la ceea ce leagă cu adevărat cunoaşterea de Sinea noastră...”

Cartea prezintă textele a două conferinţe ţinute de Peter Selg la Goetheanum, una dintre ele cu privire la punerea Pietrei Fundamentale a primului Goetheanum (de la care se împlinesc 100 de ani pe 20 septembrie 2013), iar a doua cu privire la Comunitatea michaelică suprasensibilă.

Cele două teme au elemente comune şi se află într-o interdependenţă interioară.

Cu toate că tratarea problematicii lor complexe în cadrul unor conferinţe a necesitat o oarecare simplificare, readucerea în memorie a subiectelor respective va fi utilă pentru progresul mişcării antroposofice.

În această lucrare, Emil Bock trasează o paralelă între cercetările spirituale şi textele antice, revelând astfel istoria esoterică a lui Moise.

Ideile antroposofice ale lui Rudolf Steiner permit autorului să vadă epoca lui Moise drept un mare punct de cotitură în istoria spirituală a omenirii, care a influenţat întreaga umanitate şi a modelat conştienţa tuturor epocilor ulterioare.

Cartea lui Emil Bock este astfel un apel adresat omenirii pentru a redobândi capacităţile experienţei spirituale.

Primul volum, dintr-o serie de şapte, prezintă viaţa lui Rudolf Steiner, începând cu copilăria şi tinereţea, trecând apoi prin perioada doctoratului şi ajungând până la activitatea lui de editor al scrierilor ştiinţifice ale lui Goethe.

Peter Selg arată în această lucrare faptul că, studiind în detaliu numeroasele documente cu privire la cursul vieţii lui Rudolf Steiner, şi-a putut da seama că scrierile şi conferinţele sale, pe lângă transmiterea de cunoştinţe din domeniul Ştiinţei spirituale, pun în evidenţă caracterul căii urmate de el şi esenţa fiinţei sale.

Ni se înfăţişează astfel o imagine impresionantă a consecvenţei şi capacităţii de rezistenţă a unei neasemuite opere de o viaţă, realizată în împrejurări istorice tulburi. Se poate constata cât de intens, cu câtă concentrare spirituală şi cu câtă perseverenţă a lucrat Rudolf Steiner şi ce misiune înaltă a preluat. „A fost nevoie de multă suferinţă, dar numai prin durere şi chinuri se ajunge la ceea ce leagă cu adevărat cunoaşterea de Sinea noastră...”