Doi oameni de ştiinţă, Ovidiu Bojor şi Răducanu Dumitru, au identificat în Biblie 90 de plante şi i-au dedicat fiecăreia o monografie riguros structurată: menţiuni şi semnificaţii biblice, descriere ştiinţifică, compoziţie chimică, acţiune farmacologică, utilizări terapeutice, mod de administrare şi, când este cazul, contraindicaţii.
Sunt plante specifice spaţiului în care s-au petrecut evenimentele biblice (Aloe, Balsamul, Camforul, Cassia, Cedrul, Finicul, Fisticul, Galbanul, Labdanul, Măslinul, Migdalul, Nardul, Rodiul, Scorţişoara, Sicomorul, Smirna, Smochinul, Terebintul, Tămâia etc.), toate accesibile, datorită comerţului modern, şi cititorului român; multe sunt însă plante care cresc şi în zona noastră.
Dintre „miresmele biblice“ fac parte atât derivatele unor plante (uleiuri esenţiale, răşini, vin, făină etc.), cât şi preparatele din plante folosite în ritualurile religioase menţionate în Vechiul şi Noul testament. În prezentarea utilizării terapeutice ale plantelor, elementele de fitoterapie, aromaterapie şi gemoterapie se împletesc cu elementele de sacroterapie, psihoterapie şi silvoterapie. În concepţia autorilor, plantele şi derivatele vegetale sunt pentru om o hrană complexă, care se adresează nu numai trupului, ci şi sufletului.
Autorii consideră că între Ştiinţă şi Credinţă nu există antagonism, ele fiind feţele aceleiaşi monede.
Pe măsură ce metodele de cunoaştere a „întregului“ se perfecţionează, bariera dintre Ştiinţă şi Credinţă dispare: ceea ce ieri era considerat miracol, astăzi devine realitate.
Această carte dezvăluie tainele plantelor din Sfânta Scriptură şi vocaţia lor de a ne vindeca suferinţele trupeşti şi spirituale.
Despre „sufletul“ plantelor ascuns în substanţe active şi despre sacrificiul lor suprem dau seamă cuvintele unuia dintre martirii români întru credinţă: „Florile merg atât de departe cu bunătatea lor încât parfumează mâinile celor care le strivesc.”