Figura poate fi observată mai cu uşurinţă şi pe aceasta se oglindesc nu numai toate mişcările sufleteşti dar şi aproape toate mişcările interne corporale. De aceea, ştiinţa expresiei figurii ia în consideraţiune pe omul întreg.
Este ştiinţa de a recunoaşte după exteriorul corpului starea sănătăţii sale interioare.
Nu există nici o boală care să atingă numai părţi izolate din corp (cu exceptia rănilor); la orice îmbolnăvire suferă tot corpul.
Întregul corp îşi schimbă forma precum şi culoarea, totuşi această schimbare se prezintă destul de desluşit numai în părţi izolate, spre a putea fi bine observată.
Deasemenea, se schimbă şi ţinuta corpului, însă este izbitoare numai atunci când schimbările formelor devin însemnate.
Un corp încărcat lucrează chiar altfel decât unul sănătos, aşa că se poate recunoaşte starea sănătăţii şi după activitatea sa.
Toate aceste momente sunt luate în seamă de către ştiinţa expresiei figurii, ea observă aşadar forma ca şi ţinuta corpului, culoarea ca şi mişcarea lui.
Pentru a cunoaşte însă toate schimbările trebuie să-l observăm mai întâi pe omul sănătos…
